Cauta

Sunday, 27 September 2015

In sfarsit, nefumator - "Metoda usoara a lui Allen Carr” - Capitolul 40

ULTIMA ŢIGARĂ



 Ai hotărât când – şi acum eşti pregătit să fumezi ultima ţigară. Dar înainte verifică cele două puncte esenţiale:

Eşti sigur de succes ?

Simţi că a venit sfârşitul lumii şi eşti cuprins de melancolie sau simţi acea exaltare dinaintea realizării unui lucru minunat ?


Dacă ai îndoieli, reciteşte mai întâi cartea. 

Reaminteşte-ţi că nu tu ai hotărât să cazi în capcana fumatului. Însă capcana e astfel concepută încât să te înrobească pe viaţă. Ca să scapi, trebuie să iei o decizie pozitivă : ai să fumezi ultima ta ţigară.

Reaminteşte-ţi, ai citit până aici cartea doar pentru că vrei din toată inima să scapi. Aşa că ia acea decizie pozitivă acum. Promite-ţi solemn ţie însuţi că, din clipa când vei stinge acea ultimă ţigară, fie că îţi va fi uşor sau greu, n-ai să mai fumezi niciodată alta.

Poate că te îngrijorează faptul că ai mai făcut această promisiune şi altă dată sau că va trebui să treci prin suferinţe groaznice. Nu te teme, cel mai rău lucru care ţi se poate întâmpla este să eşuezi, aşa că n-ai absolut nimic de pierdut şi enorm de câştigat.

Dar nici să nu te gândeşti măcar la eşec ! Adevărul cel minunat este că a te lăsa de ţigară nu e doar ridicol de uşor, ci şi plăcut. De astă dată vei folosi METODA UŞOARĂ ! Tot ce ai de făcut este să urmezi cele cinci instrucţiuni de mai jos :

Formulează promisiunea solemnă acum – şi fii sincer cu tine însuţi.

2.  Fumează cu maximă atenţie ultima ţigară, inhalează adânc mizeria, în plămâni şi întreabă-te în ce constă plăcerea.

 3. Când o stingi, n-o face cu sentimentul : nu mai trebuie să fumez niciodată altă ţigară – sau : n-am voie să mai fumez alta – ci spunându-ţi : Doamne ! M-am eliberat ! Nu mai sunt sclavul nicotinei ! Nu mai trebuie să-mi bag vreodată în gură porcăriile astea !

4. Fii conştient că, vreme de câteva zile, în viscerele tale va exista un mic sabotor. S-ar putea să cunoşti doar senzaţia de « vreau o ţigară ». M-am referit de multe ori la « micul monstru » cu sensul de uşoară dorinţă fizică de nicotină. Riguros vorbind, nu este aşa – şi e important să ştii de ce. Pentru că e nevoie cam de trei săptămâni ca micul monstru să moară, foştii fumători îşi închipuie că micul monstru va avea poftă de ţigări şi după ce ultima a fost stinsă, şi ca urmare vor trebui să facă apel la voinţă pentru a rezista tentaţiei în decursul celor trei săptămâni. Nu e adevărat. Corpul nu doreşte nicotină. Numai creierul o doreşte. Dacă ai senzaţia aceea de « vreau o ţigară » în următoarele câteva zile, creierul tău pur şi simplu va avea de ales. O variantă este să interpreteze senzaţia drept ceea ce este – senzaţia de gol şi de nesiguranţă, declanşată de prima ţigară şi perpetuată de toate celelalte – şi să te facă să-ţi spui : « Bravo mie, sunt nefumător ! »

Cealaltă variantă este să te îmbie să tânjeşti după o ţigară şi să înduri asta tot restul vieţii. Stai un pic şi gândeşte-te. N-ar fi o prostie monumentală ? Să-ţi spui : « Nu mai vreau să fumez niciodată » şi să-ţi petreci restul vieţii gândind : « Mi-ar plăcea o ţigară... » Este exact ce fac fumătorii care folosesc Metoda voinţei. Nu-i de mirare că se simt nefericiţi. Îşi petrec viaţa tânjind cu disperare la ceva ce au vrut cu disperare să nu mai aibă. Nu-i de mirare că atât de puţini reuşesc şi că acei puţini nu se simt niciodată complet eliberaţi.

5. E greu să te laşi de fumat doar dacă te îndoieşti şi tărăgănezi. Aşa că nu-ţi pune niciodată la îndoială decizia : ştii că e decizia corectă. Dacă începi să te îndoieşti de ea, eşti înfrânt de la început. Vei fi nefericit când ai să tânjeşti după o ţigară, dar n-ai s-o poţi avea. Vei fi încă şi mai nefericit dacă o vei avea. De fapt ce încerci să obţii când te laşi de ţigară ? Să nu mai fumezi niciodată ? Nu ! Mulţi foşti fumători asta fac, dar îşi petrec restul vieţii simţindu-se privaţi de ceva. Care este adevărata deosebire între fumători şi nefumători ? Nefumătorii nu au nevoia sau dorinţa să fumeze, nu tânjesc după ţigări şi nu fac apel la voinţă ca să nu fumeze. Iată ce încerci să obţii – şi eşti întru totul capabil s-o faci. Nu trebuie să aştepţi să-ţi treacă pofta de ţigară ori să devii nefumător. Asta se întâmplă chiar în momentul când atingi acea ultimă ţigară, căci ai tăiat aprovizionarea cu nicotină : AI DEVENIT DEJA UN FERICIT NEFUMĂTOR !

Şi vei rămâne un fericit nefumător dacă :

Nu-ţi pui niciodată la îndoială decizia.

Nu aştepţi să devii nefumător. Dacă faci asta, vei aştepta doar să nu se întâmple nimic, ceea ce va duce la un soi de fobie.

Nu încerci să nu te gândeşti la fumat şi nu aştepţi să vină « momentul revelaţiei ». În ambele cazuri vei declanşa un soi de fobie.

Nu foloseşti substitute pentru fumat.

Îi vezi pe ceilalţi fumători aşa cum sunt în realitate şi ţi-e milă de ei în loc să-i invidiezi.

Fie că ai zile bune sau zile rele, nu-ţi schimbi viaţa doar pentru că te-ai lăsat de fumat. Altminteri vei face un sacrificiu veritabil – şi nu e cazul. N-ai renunţat la viaţă. N-ai renunţat la nimic. Dimpotrivă, te-ai vindecat de o boală cumplită şi ai scăpat dintr-o închisoare perfidă. Pe măsură ce trece timpul şi sănătatea ta – fizică şi mentală – devine mai bună, momentele de bună-dispoziţie vor fi mai intense, iar cele de proastă-dispoziţie mai atenuate decât în vremea când erai fumător.

Ori de câte ori te gândeşti la ţigară – imediat după ce te-ai lăsat sau de-a lungul întregii vieţi – îţi spui : BRAVO MIE ! SUNT NEFUMĂTOR !


No comments:

Post a Comment

Comentariile spam, cele ce fac reclame sau cele ce aduc jigniri, instigari la violenta sau ura de rasa, si fara a ne limita la atat, tot ce nu este potrivit pentru un comentariu nu va fi aprobat.

Popular Posts