Cauta

Sunday, 27 September 2015

In sfarsit, nefumator - "Metoda usoara a lui Allen Carr” - Capitolul 2

METODA UŞOARĂ



Scopul acestei cărţi este să te aducă într-o stare de spirit în care, în loc să te laşi de fumat pe calea obişnuită, adică având senzaţia că urci pe Everest şi că vei trăi următoarele săptămâni râvnind la o ţigară şi privindu-i cu invidie pe fumătorii din jur, te laşi dintr-o dată, cu o senzaţie de uşurare, de parcă te-ai fi vindecat de o boală cumplită. Din acel moment, pe măsură ce înaintezi în viaţă, vei continua să te întrebi ce-ai găsit la ţigară şi de ce ai început să fumezi. Te vei uita la fumători cu milă, nu cu invidie.


 Exceptând cazul în care eşti nefumător sau fost fumător, este esenţial să nu te opreşti din fumat până când nu termini cartea. Poate că ţi se pare o contradicţie. Mai târziu am să-ţi explic că ţigările nu-ţi aduc absolut nici un avantaj. De fapt, una din ciudăţeniile fumatului este că, atunci când ne aprindem o ţigară, ne uităm la ea şi ne întrebăm de ce facem asta. Numai când suntem privaţi de acea ţigară ea capătă o valoare. Totuşi, să pornim de la premisa că, îţi place sau nu, te crezi dependent. Când te crezi dependent, nu te poţi relaxa niciodată complet sau nu te poţi concentra niciodată dacă nu fumezi. Prin urmare, nu încerca să te laşi înainte de a ajunge la ultima pagină a cărţii. Pe măsură ce vei întoarce paginile, dorinţa ta de a fuma va scădea treptat. Nu face pasul final fiind pregătit doar pe jumătate, poţi să eşuezi. Reţine, tot ce ai de făcut este să urmezi instrucţiunile.

 Având avantajul unui feedback de 12 ani de la publicarea primei ediţii a cărţii (care nu conţinea capitolul 28, « Momentul potrivit »), îmi dau seama că instrucţiunea aceasta, să nu te laşi de fumat până ce nu termini cartea, mi-a produs mai multă frustrare decât toate celelate. Când m-am lăsat de fumat, multe rude şi prieteni ai mei s-au lăsat şi ei doar pentru că eu reuşisem. S-au gândit: « Dacă el a putut, oricine poate. » Cu trecerea anilor, făcând mici aluzii, am reuşit să-i conving pe cei care nu se lăsaseră cât este de plăcut să fii liber. Când mi s-a tipărit cartea, am oferit-o celor din « nucleul dur », care continuau să pufăie. M-am gândit că puteau s-o citească şi dacă era cea mai plicticoasă carte scrisă vreodată, de vreme ce autorul le era prieten.Am fost surprins şi jignit când am aflat, câteva luni mai târziu, că nu se obosiseră s-o termine. Ba chiar am descoperit că prietenul meu cel mai bun din vremea aceea nu numai că ignorase exemplarul cu dedicaţie pe care i-l dăruisem, dar se descotorisise de el. Atunci m-am simţit jignit, dar adevărul este că nu ţinusem cont de teama distrugătoare pe care i-o inoculează ţigara fumătorului. Este ceva dincolo de prietenie. Eu însumi am fost la un pas de divorţ din cauza ei. Mama i-a spus odată soţiei mele: « De ce nu-l ameninţi că-l părăseşti dacă nu se lasă de fumat? » Soţia mea i-a râspuns: « Pentru că, dacă aş face-o, m-ar părăsi el pe mine. » Mi-e ruşine să mărturisesc asta, dar cred că avea dreptate, atât de mare e teama pe care o generează fumatul.

 Îmi dau seama acum că mulţi fumători nu termină cartea pentru că simt că în acel moment se vor lăsa. Unii citesc, în mod deliberat, dar un rând pe zi ca să amâne ziua aceea nefastă. Sunt absolut convins acum că mulţi cititori sunt practic obligaţi de cei care-i iubesc să citească această carte. Dar pune problema astfel: ce ai de pierdut? Dacă nu te laşi de fumat după ce termini cartea, nu vei fi într-o situaţie mai rea decât cea de acum. N-ai absolut nimic de pierdut şi ai atâta de câştigat! Şi, pentru că veni vorba, presupunând că nu mai fumezi de câteva zile sau câteva săptămâni, dar nu ştii sigur dacă eşti fumător, fost fumător sau nefumător, atunci nu fuma în timp ce citeşti. De fapt, deja eşti nefumător. Tot ce ai de făcut este să-ţi laşi creierul să ajungă la acelaşi nivel cu corpul. La sfârşitul cărţii vei fi un nefumător fericit.

 Fundamental, metoda mea e exact la antipodul metodei obişnuite de a te lăsa de fumat. Metoda obişnuită presupune să faci lista marilor dezavantaje ale fumatului şi să spui: « Dacă aş putea rezista suficient de multă vreme fără ţigară, dorinţa de a fuma o să dispară până la urmă. Şi apoi mă voi bucura iar de viaţă, eliberat din robia ţigării. »

 Asta ar fi calea logică – şi în fiecare zi mii de fumători se lasă de fumat folosind variaţiuni pe această temă. Totuşi, e foarte greu să reuşeşti cu o asemenea metodă, din următoarele motive:

Adevărata problemă nu este să te laşi de fumat. De fiecare dată când stingi o ţigară, te laşi. E posibil ca în ziua nr.1 să-ţi spui cu convingere: « Nu mai vreau să fumez. » - toţi fumătorii au motive să şi-o spună, în fiecare zi a vieţii lor, iar motivele sunt mult mai serioase decât îţi poţi imagina. Adevărata problemă e ziua nr.2, ziua nr.10 sau ziua nr.10 000, când, într-un moment de slăbiciune, de entuziasm sau chiar de tărie, fumezi o ţigară, doar una: şi pentru că fumatul înseamnă, în parte, adicţie la drog, vrei încă una – şi, dintr-o dată, redevii fumător.

Temerile legate de sănătate ar trebui să ne convingă. Raţiunea îţi spune: « Gata cu ţigara! Eşti inconştient! » - însă de fapt aceste temeri fac şi mai dificil lăsatul de fumat. Fumăm, de pildă, când suntem nervoşi. Spune-le fumătorilor că ţigara îi ucide şi primul lucru pe care-l vor face e să-şi aprindă o ţigară. Există mai multe chiştoace în jurul spitalului Royal Marsden, cea mai mare instituţie de tratament al cancerului din Marea Britanie, decât în jurul oricărui alt spital.

Toate motivele de a renunţa la fumat sunt de fapt obstacole – din două motive. În primul rând, generează un sentiment de sacrificiu. Suntem de fapt obligaţi să renunţăm la micul prieten, la micul viciu sau la mica plăcere – cum vrei să numeşti ţigara. În al doilea rând, ne fac să nu vedem clar adevărul. Nu fumăm din motivele pentru care ar trebui să ne lăsăm. Adevărata problemă este: « De ce vrem sau avem nevoie s-o facem? »

În esenţă, METODA UŞOARĂ înseamnă să uiţi pentru început motivele pentru care ţi-ar plăcea să te laşi, să înfrunţi problema fumatului şi să-ţi pui următoarele întrebări:

Ce avantaje îmi aduce ţigara?

Îmi place cu adevărat?

Am nevoie realmente să cheltuiesc bani grei doar ca să-mi bag chestia aia în gură şi să mă sufoc singur?

Adevărul cel minunat este că ţigara nu-ţi aduce deloc avantaje. Să fie limpede, nu vreau să spun că dezavantajele de a fi fumător sunt mai mari decât avantajele, toţi fumătorii ştiu asta. Vreau să spun că n-ai nici un avantaj de la fumat. Singurul avantaj era odată cel social, în zilele noastre, până şi fumătorii socotesc fumatul un obicei antisocial.

 Majoritatea fumătorilor simt nevoia să-şi explice de ce fumează, dar toate explicaţiile sunt aberante şi iluzorii.

 Mai intâi vom înlătura aceste aberaţii şi iluzii. Îţi vei da seama de fapt că nu renunţi la nimic. Nu numai că nu renunţi la nimic, dar ai beneficii minunate când eşti nefumător, iar sănătatea şi banii sunt doar două dintre ele. O dată ce este înlăturată iluzia că viaţa nu va mai fi niciodată atât de plăcută, ci infinit mai plăcută fără ţigară, o dată ce sentimentul că eşti lipsit de ceva sau ai pierdut ceva este eradicat, putem reveni la sănătate, la bani şi la celelalte zeci de motive ca să te laşi de fumat.



No comments:

Post a Comment

Comentariile spam, cele ce fac reclame sau cele ce aduc jigniri, instigari la violenta sau ura de rasa, si fara a ne limita la atat, tot ce nu este potrivit pentru un comentariu nu va fi aprobat.

Popular Posts